Tremurând în închisoare
Mintea-mi nu mai este soare.
Puterea de a ieşi
Greu imi este a găsi.
Uitat, mort în lumea voastră
Rătăcesc prin lumea mea.
Fata mea din alb, albastră…
Uşor pierd conştiinţa.
Plutind uşor deasupra mea
Greu îmi este a vedea
Stânca moartă a lumii voastre
Învelită-n panzi albastre.
Creierul mi-e mort, doar mintea
Va străbate moartea, lumea.
Şi încet, încet, încet
Mintea-n mare mi-o înec.